Asociația

La căsuță

Epidemie de autism? Ce este si de ce apare?

,,De ce? De ce are copilul meu autism?”

Daca faci parte din categoria parintilor care au copii diagnosticati cu TSA, cel mai probabil la inceput ai facut abuz de aceasta intrebare. Si este de inteles ca atunci cand iei contact cu necunoscutul sa fii speriat si sa ai intrebari. Speram ca vei gasi aici cateva raspunsuri.

Tulburările din spectrul autismului (TSA)

Tulburările din spectrul autismului (TSA) sunt un grup de tulburări complexe de dezvoltare a creierului. Acest termen umbrelă acoperă: tulburarea autistă, tulburarea Asperger și autismul atipic. Aceste tulburări se caracterizează prin dificultăți în interacțiunea și comunicarea socială și printr-o gamă restrânsă de interese și activități, cu caracter repetitiv.

TSA încep în copilărie și tind să persiste în adolescență și maturitate. În cele mai multe cazuri, TSA sunt evidente în primii 5 ani de viață. Persoanele cu TSA prezintă deseori și alte afecțiuni, cum ar fi: epilepsia, depresia, anxietatea și tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD).

Autismul

Termenul de autism a fost definit în mod frecvent ca un sindrom comportamental constând în refugiul subiectului în lumea sa interioară, imaginară, prin excelenţă subiectivă, în refuzul contactului cu persoane sau obiecte exterioare. Autismul reprezintă o tulburare socială, comunicaţională şi comportamentală. Copilul autist abandonează acţiunea dirijată, comunicarea sentimentelor şi gândurilor, întorcând spatele vieţii reale, umanităţii, în ansamblul ei. Există multe dificultăți în diagnosticarea persoanelor cu aceste tulburări. Nu există niciun test medical care să poate determina într-un mod absolut dacă o persoană are sau nu au autism. Criteriile de diagnosticare sunt în termeni de descrieri ale comportamentului. Copiii diagnosticaţi precoce şi care au parte de terapii specifice fac progrese vizibile.

Este o epidemie de autism?

Daca te uiti pe grafice, acestea iti vor indica faptul ca autismul are o rata de crestere foarte mare. Intrebarea este: Autismul loveste mai mult acum sau era si inainte prezent, doar ca oamenii nu erau diagnosticati? Sfarsitul lui 1980, inceputul anului 1990 a oferit populatiei materiale educationale despre autism cu ajutorul carora mai multi parinti, profesori, doctori pediatri au devenit mai constienti de existenta autismului. Astfel, aceste categorii importante au invatat sa recunoasca trasaturile specifice. Rezultatul? Mai multi oameni au fost diagnosticati.

Ce cauzeaza autismul?

Pentru inceput, sub nicio circumstanta vaccinul nu poate cauza autism. Cauza autismului in materie de vaccin era identificata si numita timerosal – un ingredient al vaccinului. Acesta a fost scos in 1992 insa extinderea autismului nu a fost stopata, sau macar incetinita. Asadar, nu exista dovezi care sa sustina si sa incurajeze chiar si gandul.

Si totusi, intrebarea ramane: Care este cauza autismului? O intrebare simpla, dar cu un raspuns multiplu. TSA, sau autism, inseamna ,,Tulburare de spectru autist” si presupune un cumul de factori, da nu in totalitate determinati. Simptomele tulburărilor din spectrul autismului variază destul de mult de la un individ la altul. Specialiștii nu au reuşit să descopere cu exactitate elementele care stau la baza declanşării autismului.

Se presupune că autismul ar putea fi declanşat de combinaţia dintre mai mulţi factori:

  • moştenirea unor anomalii cromozomiale şi genetice;
  • utilizarea de antidepresive în primele 3 luni de sarcină;
  • deficit nutrițional în prima parte a sarcinii şi lipsa de acid folic;
  • vârsta înaintată a mamei;
  • greutate scăzută la naştere şi anemie neonatală;
  • unele infecţii materne în timpul sarcinii (rubeolă);
  • expunerea la poluanţi chimici în timpul sarcinii;
  • poluarea atmosferică accentuată;
  • privarea de oxigen a creierului copilului la naştere;
  • naşterea prematură;
  • macrocefalia (creşterea anormală a materiei nervoase cerebrale) este cauza a 20% din cazurile de autism;
  • Simon Baron-Cohen a descoperit că expunerea fetusului intrauterin la cantităţi mari de testosteron creşte riscul de apariţie a autismului.

Simptome si diagnostic

Tulburarile de spectru autist pot arata diferit de la caz la caz. Caracteristica principala este, insa, aceea ca se instaleaza o dizabilitate care afecteaza modul de comunicare, comportamentul si interactiunea cu ceilalti. Simptomele pot sa fie de la foarte severe la foarte usoare.

Unii copii pot prezenta aceste semne devreme, de la 6-7 luni, altii par sa aiba o dezvoltare normala in primele luni sau in primii doi ani de viata, apoi incep sa prezinte simptome. Este important de spus ca o analiza atenta identifica semnele TSA chiar si la copiii care, la o prima impresie, se inscriu in limitele dezvoltarii normale. Cel mai frecvent, primele semne ale TSA apar in jurul varstei de doi ani. Tulburarile de spectru autist sunt foarte variate, astfel ca unele dintre manifestari pot fi vizibile, evidente, in timp ce altele nu. Cele mai comune manifestari ale unui copil cu TSA sunt:

  • interactioneaza dificil cu ceilalti, are probleme legate de abilitatile sociale;
  • nu raspunde la prenume, pana la varsta de un an;
  • nu este interesat de jucariile unui alt copil, nu relationeaza cu alti copii, nu interactioneaza cu alte persoane;
  • se simte bine singur;
  • evita sau respinge contactul fizic;
  • evita contactul vizual;
  • cand este suparat sau se loveste, nu cauta consolare;
  • nu intelege emotiile;
  • este posibil sa nu-si intinda bratele, pentru a fi ridicat.

Aproximativ 40% dintre copiii cu tulburari ale spectrului autist nu vorbesc deloc si intre 25-30% dezvolta anumite abilitati lingvistice in timpul copilariei, dar apoi le pierd. Cei mai multi au unele probleme de comunicare, cum ar fi:

  • vorbirea intarziata si abilitatile lingvistice limitate;
  • vocea plata sau vocea cantatoare;
  • echolalie – repeta mereu aceeasi fraza;
  • probleme cu pronumele – vorbeste despre sine la persoana a III-a;
  • nu gesticuleaza;
  • are comportamente repetitive, cum ar fi clatinarea si fluturarea mainilor, balansarea, sariturile sau piruetele obsesive;
  • au fixatii pe anumite activitati sau obiecte;
  • schimbarile din rutina ii tulbura;
  • sensibilitatea extrema la atingere, lumina si sunete puternice;
  • absenta imitarii comportamentelor celor din jur;
  • lipsa de coordonare si stangacia;
  • impulsivitatea sau comportamentul agresiv cu sine si cu ceilalti.

Ce NU este autismul:

  • Nu este o boală contagioasă.
  • Nu este un refuz de a comunica.
  • Nu este vindecabil.
  • Nu este o consecință a educației.

Importanța terapiei în autism

Tulburarea de spectru autist poate să apară în orice familie, indiferent de rasă, etnie, zonă geografică sau nivel de educaţie. Nu se poate vindeca, dar cu intervenţie timpurie intensivă, până la 50% dintre copiii cu autism pot duce o viaţă independentă.

Prin terapie, copilul învaţă, într-un mod structurat, cum să vorbească, cum să se comporte, cum să fie independent. Fără terapie simptomele autismului se agravează în timp. De aceea neintegrarea copilului diagnosticat într-un program individualizat de terapie specifică îl privează de toate aceste achiziţii, acest copil riscând să se transforme, în final, într-un adult neintegrat şi de cele mai multe ori, instituţionalizat.

Tratamentul autismului nu este unul medicamentos. Singura terapie aplicată şi care dă rezultate foarte bune dacă este susţinută şi timpuriu depistată este aşa numita Applied Behavior Analysis (ABA) – Analiza aplicată a comportamentului. 

ABA ajuta indivizii cu autism inca din anii 1960. Tratamentul consta in aplicarea principiilor terapiei ABA si urmareste imbunatatirea acelor comportamente sociale, cum ar fi comunicarea, abilitatile sociale, activitati zilnice sau provocari comportamentale. De asemenea, aceasta terapie poate fi un bun adjuvant, contribuind si la stabilitatea emotionala si autocontrolul copilului, ajutandu-l chiar sa devina independent, fara a mai fi nevoie sa aiba permanent pe cineva in preajma.

Avand zeci de ani de cercetare și intervenții validate empiric, analistii comportamentali au o multitudine de instrumente si tehnici avansate necesare predarii abilităților persoanelor cu autism. Metodele includ predarea in mediul natural, modelare, programe bazate pe sarcini, modificarea situațiilor din mediul inconjurator, comunicare și multe altele.

Sedintele de terapie sunt sustinute de obicei unu la unu. Exista mai multe modalitati de a se desfasura si de a livra aceste servicii de terapie, de la o frecventa crescuta a sedintelor (40 de ore/ saptamana), pana la una mai putin intensiva (de doar 10 ore/ saptamana). Studiile arata ca cei care au facut terapie inca din faza incipienta a tulburarii au avut cele mai bune rezultate pe termen lung.